21 oct. Promisiunile par a nu mai valora mare lucru

Promisiunile par a nu mai valora mare lucru. Deși am observat de ceva timp, încă mi se pare ciudat întrucât consider că încălcarea unei promisiuni reprezintă drumul direct spre o reputație pătată.

Ce înseamnă că promisiunile nu mai înseamnă mare lucru ? Promitem prea ușor și nu simțim niciun fel de obligație în a onora ce am afirmat.

În ce contexte am observat acest lucru

1. Când eram un consultant tânăr ( :)) ca experiență ) mi se întâmpla des să mă confrunt cu întârzieri de plată a facturilor. Încă nu descoperisem metode clare prin care să mă asigur că voi fi plătit, astfel că trăiam într-un stres permanent. De unde stres ? Din promisiunile neîndeplinite. “Radu, plătesc peste 3 zile.” sau “Radu, săptămâna viitoare ai banii…” și tot așa. Oamenii promiteau și le păsa prea puțin de promisiunea lor. Lipsă de respect față de ei, lipsă de respect față de mine, reputație pătată…dar conta prea puțin.
2. Din nou, când eram mai tânăr, cădeam în capacana “suntem interesați, adăugăm în buget, sună-mă peste 3 luni”. Între timp am învățat că este o metodă suficient de lașă de a evita un răspuns. Dar totuși, să te folosești de o promisiune mi se pare mult prea mult. Este clar că nu discutăm despre un comportament izolat, astfel că percepția este cu siguranță construită.
3. Promisiunea de întâlnire. Stabilim cu 1-2 săptămâni înainte o întâlnire și, pe ultima sută de metri, este anulată. Problema nu constă în anulare, ci în gestionare : “Te sunăm noi…”, fără a fi oferit un interval normal de timp. Am mai primit vreun semn ? Evident…că nu.
4. Promisiunea de colaborare. Și nu mă refer la varianta aceea “ Hai că vedem..parcă aș vrea…”. Nu, nu…mă refer la situația în care “ trimite-mi contractul și ne apucăm de treabă” pentru ca a doua zi să mi se spună că “nu e momentul potrivit”. Păi ieri era ?
5. Promisiunea unui furnizor, în special care face parte din cine știe ce categorie specială gen avocat : Sună-mă mâine între 2 și 4. Pauză.

Firesc, pentru toate de mai sus există metode… între timp le-am descoperit. Dar întrebarea rămâne : Promisiunea chiar nu mai înseamnă nimic ?

Și ar mai fi și promisiunile oferite în spațiul public

1. Până în anul 2021, ne propunem să atingem cifra de afaceri de… sau să deschidem X puncte de lucru. Deși este o promisiune mai “ascunsă” sub umbrela unui plan, astfel de afirmații pot ridica serioase semne de întrebare în cazul nerealizării obiectivelor. Este fain să discutăm despre planurile noastre la modul general, dar e bine să evităm cifrele foarte concrete într-o lume a incertitudinilor.
2. ”Vom lua toate măsurile pentru a evita astfel de situații în viitor” este declarația standard într-o criză de PR. Păi care sunt acele măsuri ? Ce facem concret ? De promis nu este greu, de oferit asigurări verbale… Problema apare când faptele trebuie să se ridice la nivelul cuvintelor.

Această abordare pare a avea la bază lipsa anticipării consecințelor. Promisiunile nerespectate, indiferent de formă sau context, sunt extrem de periculoase pentru toți actorii implicați. Percepția este influențată foarte ușor de fapte interpretabile, iar reputația va avea de suferit mai repede decât ne așteptăm.

Un sfat simplu : promiteți doar când sunteți siguri și asigurați-vă că veți duce la bun sfârșit ce ați promis.

Vrei să discutăm 30 de minute ?

Ofer o sesiune gratuită de consultanță pentru cei interesați în a lucra cu mine în cadrul serviciilor de mai jos :

1. Introducere În Crisis Management – pregătire pentru crize de imagine
2. Consultanță 1-to-1 

Îți recomand să accesezi raduturcescu.ro și să programezi sesiunea gratuită de consultanță. Promit să fie o experiență genială 🙂

Radu

Foto