15 nov. Criza Nera și terapia hiperbară
Criza Nera și terapia hiperbară – o gestionare superficială
Criza Nera și terapia hiperbară a fost gestionată superficial din punctul meu de vedere. S-a putut observa lipsa de experiență.
Sigur, nu este deloc simplu să gestionezi o criză de imagine când presiunea publică atinge cote alarmante. Acesta este și motivul pentru care este important să te pregătești.
Dar revenind la criza Nera și terapia hiperbară, situația nu a fost deloc simplă. Covid-19, problemă medicală, problemă a sistemului medical și o persoană publică implicată. Practic, rețeta perfectă pentru mutarea atenției spre clinica Nera.
Dacă ne uităm la răspunsul celor de la clinică, doar ei au părut extrem de surprinși de faptul că un astfel de subiect va fi rostogolit iar și iar.
Criza Nera și terapia hiperbară – superficialitate și lipsă de experiență
Și apropo de răspuns, s-a văzut lipsa de experiență. Pentru că gestionarea unei crize de imagine pornește, înainte de orice, cu înțelegerea profundă a publicului. Un consultant experimentat va vedea lucrurile puțin diferit…
Să aruncăm o privire pe ce putea fi făcut altfel…
Răspunsul tardiv
Petrică Mîţu Stoian a decedat pe 6 noiembrie. Răspunsul clinicii a venit o săptămână mai târziu. În crize, este indicat ca un prim răspuns să vină în maxim 24 de ore. Oamenii se vor uita la cei care vorbesc și își vor forma percepții.
Evident, este foarte posibil ca în primele 24 de ore să nu avem foarte multe informații. Dar și în acest caz există soluții care ne pot ajuta.
Mai mult, postarea de pe Facebook a fost realizată sâmbătă. O zi mai proastă ar fi fost duminică 🙂
Fake-news-uri și balauri
Reprezentanții clinicii sunt convinși că este vorba despre fake-news și că ei sunt complet nevinovați.
Ce-i drept, degeaba o spui dacă nu o poți și demonstra. În astfel de situații, oamenii așteaptă dovezi concrete, lucruri clare, aspecte cuantificabile. Este simplu să spui ”nu este vina noastră”, dar de ce te-ar crede cineva?
Dacă ești 100% convins că ești nevinovat, demonstrează prin dovezi clare.
Dar dacă există 0.1% șanse să existe o parte de vină………. această abordare este sinucidere curată.
Nimic despre colaborarea cu autoritățile
Deși replica ”colaborăm cu autoritățile bla bla” este des folosită, ea își are rostul ei dacă este bine comunicată.
Demonstrezi transparență!
Suntem convinși că nu am greșit, ajutăm autoritățile, colaborăm etc.
Scuzele, părerile de rău și direcția generală
Într-un final, scuzele nu au lipsit. Doar că își cer scuze că această criză de imagine afectează activitatea clinicii. (?!?! )
Direcția generală de comunicare este mai mult despre ”ei și despre activitatea clinicii” și mai puțin despre decesul artistului sau despre ce ar putea gândi opinia publică.
Într-o mare de cuvinte și idei prin care încearcă ”să se scoată”, găsim și o scurtă propoziție în care regretă ”dispariția maestrului”.
Este de departe cea mai mare eroare în toată strategia de crisis management.
În final…
Gestionarea unei crize de imagine are șanse mici de reușită când direcția comunicare este egoistă. Chiar și când suntem total nevinovați, tot trebuie să ținem cont de contextul general.